Mulți musulmani aflați la început de drum se întreabă de ce rugăciunea trebuie
efectuată doar în limba arabă și nu în limba mamă a celui care o efectuează. În
primă instanță, poate părea logic ca fiecare musulman să roage în limba mamă,
însă, dacă vom cerceta mai în profunzime și ne vom gândi în mod rațional, vom
observa că există numeroase argumente solide care atestă faptul că RUGĂCIUNEA TREBUIE EFECTUATĂ DOAR ÎN LIMBA ARABĂ.
Profetul Mohammed (ﷺ) a spus:
„V-am lăsat vouă două
lucruri: Coranul şi Tradiţia Profetului Său (Sunnah); dacă vă veţi ţine de ele, nu veţi rătăci niciodată
(...)” (Al-Bukhari)
Astfel, în Coran ni se spune că
limba în care a fost revelat acesta este araba, fiecare Profet și Mesager
(Pacea fie asupra lor!) a primit Scriptura revelată în limba poporului său,
pentru ca aceasta să fie ușor de înțeles. Coranul, Nobila Carte, a fost
revelată în limba arabă, iar nu într-o altă limbă a acestui Pământ, după cum ne
spune Allah Preaînaltul:
„Dacă Noi l-am fi
făcut un Coran într-o altă limbă (decât araba), ar zice ei: «De ce nu sunt versetele
sale tâlcuite? Un (Coran) nearab şi un (Profet) arab?» Spune (o, Mohammed): «El este pentru cei care cred ocârmuire şi tămăduire, însă aceia care nu
cred (au) în urechile lor surzenie şi el este pentru ei rătăcire! Aceştia sunt ca şi
cei chemaţi dintr-un loc depărtat!»” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 41:44]
Observăm astfel că Nobila Carte, ultima
Revelație trimisă, ultimul Mesaj Divin revelat pentru întreaga omenire, nu doar
pentru un singur neam așa cum s-a întâmplat în cazul celorlalte Scripturi
Divine, a fost în limba arabă și la fel a rămas până astăzi, căci Allah
Preaînaltul afirmă că Îi va fi păzitor, astfel încât ea nu va suferi niciun fel
de modificare sau denaturare. Allah este Atoateștiutorul, Preaînțeleptul și
doar la El se află Înțelepciunea din spatele revelării unui mesaj pentru
întreaga omenire în limba arabă, iar nu în altă limbă a Pământului. În timpul
rugăciunii noi recităm Surat Al-Fatihah, urmată de alte două Sure sau alte
versete coranice… cum am putea noi să le recităm într-o altă limbă decât cea
folosită de Allah, Creatorul a tot și a toate, la revelarea lor?!
De asemenea, Mesagerul lui Allah,
Mohammed (ﷺ),
a spus:
„Rugați-vă așa cum
m-ați văzut pe mine rugându-mă!” (Al-Bukhari),
fapt care face referire atât la
ritualurile folosite în timpul rugăciunii, cât și a limbii utilizate, iar un Profet arab, după cum ne spune Allah în
Coran, se ruga cu siguranță în limba arabă, iar nu în altă limbă a popoarelor
sau a triburilor cu care intra în contact. Toți musulmanii acelor timpuri au
utilizat limba arabă ca limbă pentru rugăciunea lor, urmând calea arătată de
Profet (ﷺ).
Mai mult decât atât, îngerul Jibril
(Pacea fie asupra sa!) a fost instruit de către Allah Preaînaltul pentru a îi
arăta Profetului Său (ﷺ) modul în care să efectueze rugăciunea, iar el (ﷺ) o efectua în limba arabă. Este o
chestiune cu privire la care nu există niciun fel de urmă de îndoială, noi doar
trebuie să ne supunem și să urmăm calea sa.
Limba arabă: o limbă
profundă și cu extrem de multe semnificații
Lingviștii au atestat faptul că
limba arabă este o limbă care are capacitatea de a exprima idei și semnificații
extrem de profunde sau de a explica anumite chestiuni importante în extrem de puțini
termeni. De asemenea, este dovedit
faptul că nicio altă limbă, cu excepția limbii arabe, nu este capabilă să folosească
expresii spirituale, morale și etice într-un mod atât de profund și nici într-o
manieră atât de elocventă. Așadar, alegerea limbii arabe ca limbă pentru
rugăciune nu prezintă niciun fel de îndoială, cum am putea cuprinde toate
semnificațiile cuvintelor folosite în cadrul acesteia prin intermediul unei
alte limbi?!
Veccia Vaglieri, o orientalistă
italiană de la Universitatea din Napoli, a spus în cartea sa, Progresul
islamului:
„În nicio lucrare literară a lumii
nu pot fi găsite propoziții cu sensuri atât de profunde exprimate în cuvinte
atât de frumoase cu excepția Coranului, iar această profunzime a limbajului
este încoronată de un limbaj atât de elocvent.”
George Bernard Shaw a spus în
discursul său despre islam susținut la Mombasa în anul 1943:
„Admir foarte tare maniera de
exprimare atât de izbitoare și de plină de forță folosită de Coran.”
Profesorul Arbury, binecunoscutul
învățat de la Universitatea din Cambridge, a spus:
„Nicio altă limbă nu are abilitatea
de a da o sentință într-un mod atât de scurt, așa cum este من (Min), termen
utilizat de cinci ori în versetele Coranului, fără a deranja în niciun fel
elocvența și semnificația semnificației sale, cu excepția limbii arabe, limbă
aleasă pentru Coran, prin intermediul căruia este transmis mai departe mesajul
islamului.”
Pentru rugăciune, este
folosită o limbă comună
Toți musulmanii efectuează acest
minunat act de adorare adresat lui Allah Preaînaltul, Stăpânul tuturor lumilor
(al oamenilor, djinnilor și a tot ceea ce există), în limba arabă. În timpul
acestui act, sunt recitate anumite Sure (Capitole) din Nobilul Coran și alte
cuvinte prin care este arătată recunoștința față de Allah și prin intermediul
cărora Allah este Slăvit și Preamărit. De asemenea, prin acest act, ființele
umane își arată smerenia față de Cel care le-a creat.
Acest act de adorare este efectuat
folosindu-se aceleași cuvinte de către toți musulmanii, arabi și nearabi
deopotrivă, chiar și de către cei care nu sunt vorbitori de limba arabă.
Sistemul acesta al folosirii limbii arabe în cadrul rugăciunii este utilizat
încă de la apariția islamului, acum mai bine de 1400 de ani, fiind practicat în
orice țară de către musulmanii de pe teritoriul ei. Este lucrul care îi unește…
imaginați-vă cum ar fi să efectuați rugăciunea într-o altă țară decât a voastră
și nu ați putea să o faceți pentru că nu cunoașteți cuvintele, nu le înțelegeți…
Nu ar avea logică astfel, rugăciunea este efectuată în aceeași limbă peste tot,
fapt pentru care un musulman alb și unul negru, un arab și un nearab se pot
ruga la un loc. Fiecare va ști ce anume să spună și cum să se comporte în
timpul acestui act, căci totul este la fel peste tot în lume.
Întărirea relațiilor de
fraternitate dintre musulmani
Efectuarea rugăciunii în limba arabă
are darul de a întări legăturile de fraternitate dintre musulmani și subliniază
caracterul universal al islamului, care a venit pentru întreaga omenire. Este
binecunoscut faptul că Ummah (comunitatea musulmană) din întreaga lume, la fel
ca orice alte comunități, vorbește numeroase limbi și dialecte. În orice loc
vei găsi musulmani care vorbesc diferite limbi. Imaginați-vă că un musulman
englez merge spre exemplu în China și se apropie ora rugăciunii. El aude ceva
gen, să zicem, Ching-Chang-Chung, care ar putea însemna, să zicem, Allahu Akbar
– Allah este Prea Măreț. Bineînțeles că englezul nu va înțelege și va pierde,
astfel, oportunitatea de a se ruga în congregație, alături de alți musulmani,
pentru că nu ar ști că acolo sunt musulmani, mai ales că o moschee nu seamănă
cu alta, poate avea diverse forme.
Sayyid Sa‘id Akhtar Rizvi a spus:
„Rugăciunile efectuate în limba
arabă sunt un factor important pentru întărirea legăturilor dintre musulmani și
solidaritatea acestora, de oriunde din această lume. În zilele noastre, dacă un
musulman din Cehoslovacia intră într-o moschee din Congo se va găsi acasă și va
putea să efectueze rugăciunea fără nicio urmă de uimire sau vreun element de
surpriză. Ce s-ar întâmpla dacă fiecare persoană din acea moschee s-ar ruga în
propria sa limbă? Ar mai putea exista atunci sentimentul de unitate dintre
musulmani?”
Astfel, putem observa
universalitatea islamului, care a oferit o manieră comună de a te apropia de
Allah Preaînaltul. O limbă comună pentru efectuarea actelor de adorare este o
modalitate măreață prin care oamenii se apropie unii de alții și prin care
aceștia se simt egali în fața lui Allah, indiferent de etnia sau naționalitatea
lor.
Nobilul Coran – Cuvântul lui
Allah
Limba arabă este limba Nobilului
Coran și a ahadith-urilor Profetului (ﷺ). Astfel, aceasta are un
statut înalt și nobil. Acest statut nu este dat de faptul că este limba
arabilor, ci de faptul că araba este limba în care a fost revelat Coranul, Cuvântul
lui Allah Cel Atotputernic, este limba pe care Allah a ales-o pentru a Își
transmite Mesajul final.
Fiind Cuvântul lui
Allah, musulmanii nu îl pot recita altfel decât în limba în care acesta a fost
revelat, în care a fost pronunțat pentru prima dată. Toate celelalte Corane
existente în altă limbă decât arabă nu sunt numite a fi Cuvântul lui Allah, ci
doar o traducere a sensurilor acestuia.
Traducerea
Nobilului Coran este aproape imposibil de realizat
Orice traducere a
ceva existent într-o anumită limbă în original nu se va ridica la nivelul
operei în limba respectivă. Este binecunoscut faptul că prin intermediul
traducerii se pierd nuanțe și sensuri, indiferent de ce traducere este vorba.
Am spus deja că limba arabă este una dintre cele mai elocvente limbi de pe
Pământ și că un singur cuvânt poate purta cu sine mult mai multe semnificații
decât ar putea vreodată să cuprindă o traducere. Întotdeauna prin traducere se
surprinde corpul unui text, dar nu și spiritul lui, este aproape imposibil.
Oamenii sunt încă emoționați atunci când aud recitarea Coranului în limba
arabă, are acea dulceață care se pierde prin intermediul oricărei traduceri.
Profesorul Arbury a
spus că Nobilul Coran este „un idiom străin, pentru că Nobilul Coran este
Revelația lui Allah făcută în arabă, iar calitățile sale sensibilizatoare și
evocatoare existente în original vor dispărea aproape în totalitate chiar și
în cazul uneia dintre cele mai bune traduceri.”
Astfel, se poate observa că nicio
traducere nu poate înlocui toate acestea, până la urmă, este vorba de Cuvântul
lui Allah, revelat prin Înțelepciunea Sa în limba arabă. Bineînțeles, există
traduceri în alte limbi ale Nobilului Coran, dar acestea se îmbunătățesc în mod
permanent, pentru că nu există acea perfecțiune din limba arabă. Astfel, când
vrem să efectuăm rugăciunea în altă limbă decât cea arabă, cum vom proceda la
recitarea Surelor, ce traducere vom folosi?? Nu este logic să folosim o
traducere, ar ieși un haos total, iar mulți ar renunța să o mai efectueze…
Folosirea limbii arabe ne menține conectați și ne ajută să ne apropiem de
Allah, să fim mult mai atenți la ceea ce recităm. La fel este și chemarea la
rugăciune, care se efectuează în arabă și nu în altă limbă, astfel încât orice
persoană să recunoască acea chemare la rugăciune… Astfel, modul de efectuare a
rugăciunii este identic și la fel pentru orice musulman, indiferent de zona din
care provine. Este codul care ne deschide calea spre Allah, cum am putea să nu
îl învățăm în forma sa originală?? Putem învăța cuvinte în orice limbă a lumii,
dar intervine lenea când e vorba de rugăciune?? Nu sunt atât de multe cuvintele
care trebuie rostite în cadrul rugăciunii și este demonstrat că limba arabă nu
este imposibil de învățat atunci când vine vorba de rugăciune, Allah ușurează
calea întotdeauna. Dacă trebuie să intrăm într-un loc, învățăm codul de acces,
iar rugăciunea este calea noastră către Creator, către speranță, așadar, cum am
putea să nu învățăm limba arabă, calea care ne permite să facem aceasta?!
Coranul în limba arabă nu este chiar
atât de greu de memorat, dovada în acest sens sunt copiii de peste tot din lume
care memorează întregul Coran la vârste fragede, chiar dacă nu sunt vorbitori
de limba arabă.
Dacă sunt alții care afirmă că
rugăciunea poate fi efectuată în altă limbă decât araba, nu îi ascultați. Am
fost preveniți de către Mesagerul lui Allah (ﷺ) că oamenii
se vor scinda în secte și că doar una va ajunge în Paradis:
„(...) «Ummah mea se va diferenţia în 73 de secte şi
toate vor fi în Foc, în afară de una.» Ei au întrebat: «Care este aceasta, o,
Mesager al lui Allah?» El (ﷺ)
a răspuns: «Cea care urmează calea mea şi a companionilor mei.»” (Ahmad)