STÂLPII DE BAZĂ AI ISLAMULUI

https://www.youtube.com/watch?v=nkmDb44lo8A

Care sunt cei cinci stâlpi de bază ai Islamului?

            Cei cinci stâlpi de bază ai Islamului sunt elementele de bază ale vieţii musulmanului. Aceştia sunt: mărturisirea de credinţă, rugăciunea, oferirea zakat-ului (ca sprijin pentru cei nevoiaşi), postul din timpul lunii Ramadan şi pelerinajul la Mecca, o dată în viaţă pentru cei care au capacitatea de a face aceasta.

            1) Mărturisirea de credinţă

            Mărturisirea de credinţă este spunerea cu convingere: „Laa ilaaha illa Allah, Muhammad ar-Rasul Allah”.  Aceste cuvinte înseamnă: „Nu există alt Dumnezeu adevărat (zeitate) în afară de Allah şi Mohammed este Mesagerul (Profetul) lui Allah.”

        Prima parte: „Nu există alt Dumnezeu adevărat în afară de Allah”, înseamnă că nimeni nu are dreptul de a fi adorat în afară de Allah Singur şi că Allah nu are nici partener şi nici fiu.

        Această mărturisire de credinţă este numită Shahada, o formulă simplă care trebuie să fie spusă cu convingere astfel încât să te poţi converti la Islam.

        Mărturisirea de credinţă este cel mai important stâlp al Islamului.

            2) Rugăciunea

            Musulmanii efectuează cinci rugăciuni zilnic. Fiecare rugăciune nu durează mai mult de câteva minute pentru a fi efectuată. Rugăciunea în islam reprezintă o legătură directă dintre adorator şi Allah. Nu există niciun fel de intermediar între Allah şi adorator.

        În rugăciune, persoana simte fericire interioară, pace, alinare şi faptul că Allah este mulţumit cu el sau ea. Profetul Mohammed (ﷺ) a spus:  ﴾ Bilal, cheamă (oamenii) la rugăciune, lasă-ne să fim alinaţi de aceasta. ﴿ Bilal a fost unul dintre companionii Profetului Mohammed  (ﷺ), care a fost însărcinat cu chemarea oamenilor la rugăciune.

        Rugăciunile trebuie efectuate înainte de ivirea zorilor, la amiază, la mijlocul după-amiezii, la apus şi noaptea. Un musulman se poate ruga aproape oriunde, precum pe câmpuri, la birou, în fabrici sau la universitate.

        3) Oferirea zakat-ului (sprijinul oferit celor nevoiaşi)

        Toate lucrurile Îi aparţin lui Allah şi averea, prin urmare, este deţinută de fiinţele umane pentru o perioadă.

        Sensul original al cuvântului zakat este atât de «purificare», cât şi de «creştere». Oferirea zakat-ului înseamnă «oferirea unui anumit procent sau a anumitor proprietăţi pentru a asigura nevoile celor săraci.»

        Procentul pentru aur, argint şi fonduri băneşti se aplică dacă persoana a strâns o cantitate de aproximativ 85 de grame de aur şi a deţinut-o în posesia sa pentru un an lunar, iar acesta este de două procente şi jumătate.

        Posesiunile noastre sunt purificate prin renunţarea la o mică parte pentru cei nevoiaşi şi, la fel ca şi în cazul tăierii plantelor, această tăiere balansează şi încurajează o nouă creştere.

        O persoană poate, de asemenea, să ofere cât de multe doreşte ca milostenie voluntară sau drept caritate.

        4) Postul din luna Ramadan

        În fiecare an, în luna Ramadan, toţi musulmanii postesc de la ivirea zorilor şi până la apus, abţinându-se de la mâncare, băutură şi relaţii sexuale.

        Chiar dacă postul este benefic pentru sănătate, el este privit în principal ca o metodă de purificare spirituală a sinelui.

        Prin oprirea sinelui de la confortul lumesc, chiar şi doar pentru scurt timp, o persoană care posteşte capătă înţelegere faţă de cei care sunt înfometaţi şi, de asemenea, are parte de o creştere în viaţa sa spirituală. 

        5) Pelerinajul la Mecca

        Pelerinajul anual (Hajj) la Mecca este o obligaţie, cel puţin o dată în viaţă, pentru cei care sunt capabili din punct de vedere fizic şi financiar să îl efectueze. Aproximativ două milioane de persoane merg la Mecca în fiecare an, din fiecare colţ al globului. Chiar dacă Mecca este întotdeauna plină de vizitatori, Hajj-ul anual este efectuat în cea de a douăsprezecea lună a calendarului islamic. Pelerinii bărbaţi poartă haine speciale simple, care îndepărtează diferenţele de clasă sau cultură, astfel încât toţi sunt egali în faţa lui Allah.

        Ritualurile Hajj-ului includ înconjurarea sanctuarului Ka‘bah de şapte ori şi mersul de şapte ori între colinele Safa şi Marwa, aşa cum a făcut Hagar în timpul încercărilor sale de a găsi apă. Apoi, musulmanii se adună la Arafa şi îi cer lui Allah ceea ce îşi doresc, precum şi Iertarea Sa, în ceea ce este adesea considerat a fi o previzualizare a Zilei Judecăţii.

        Sfârşitul Hajj-ului este marcat de o sărbătoare, Eid Al-Adha, care este sărbătorită prin rugăciuni. Aceasta şi Eid Al-Fitr, o sărbătoare celebrată la sfârşitul lunii Ramadan, sunt cele două sărbători anuale din calendarul musulman.