CE ESTE AL-BARZAKH

      Prin Al-Barzakh se face referire la perioada dintre decesul unei persoane şi învierea din Ziua Judecăţii. Cel care moare fiind musulman, supus lui Allah Preaînaltul, se va afla într-o stare binecuvântată, iar cel care moare fiind kaafir (necredincios), nesupus lui Allah Preaînaltul, va fi pedepsit. Allah Subhanahu wa Ta'ala spune în Coranul cel Glorios:

النَّارُ يُعْرَضُونَ عَلَيْهَا غُدُوًّا وَعَشِيًّا وَيَوْمَ تَقُومُ السَّاعَةُ أَدْخِلُوا آلَ فِرْعَوْنَ أَشَدَّ الْعَذَابِ

„Focul la care ei vor fi expuşi dimineaţa şi seara (în mormintele lor). Iar în Ziua când va sosi Ceasul (li se va spune îngerilor): «Faceţi să intre neamul lui Fir‘aun (Faraon) la pedeapsa cea mai aspră!»”

[Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 40:46]

     Pedeapsa variază în funcţie de păcatele comise. Un hadith descrie pedepsele din Al-Barzakh care vor fi aplicate celor care au comis păcate majore.  Samurah ibn Jundub (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat că Mesagerul lui Allah ﷺ obişnuia adesea să îi întrebe pe companionii săi (Allah să fie mulţumit de ei!):

         „«A avut vreunul dintre voi un vis?» Astfel, visele îi erau descrise lui de către cei cu privire la care Allah a hotărât să vorbească. Într-o dimineaţă, Profetul ﷺ a spus: «Aseară, doi bărbaţi au venit la mine (într-o viziune), m-au trezit şi mi-au spus:  „Să mergem!” Am pornit la drum alături de ei şi am ajuns în dreptul unui bărbat care stătea culcat, iar alt bărbat stătea lângă el, ţinând (în mâini) o piatră uriaşă. El arunca piatra în capul omului, zdrobindu-l. Piatra se rostogolea, iar cel care o aruncase mergea după ea şi o ridica. Până în momentul în care ajungea la celălalt bărbat, capul acestuia era refăcut la starea sa iniţială. Apoi el (cel care arunca piatra) făcea acelaşi lucru pe care îl făcuse înainte. I-am întrebat pe cei doi companioni ai mei: „Subhan Allah! Cine sunt aceste două persoane?” Ei mi-au spus: „Mergi mai departe!”

        Aşadar, am mers mai departe şi am ajuns în dreptul unui bărbat care stătea întins pe spatele său, iar alături de el stătea un alt bărbat, ţinând (în mâini) un cârlig din fier. El introducea cârligul în gura celuilalt bărbat şi a sfâşiat acea parte a feţei sale până în spate (la gâtul său), apoi a sfâşiat nasul lui şi ochii, din spate în faţă, în aceeaşi manieră. Apoi, el se întorcea spre cealaltă parte a feţei bărbatului şi făcea acelaşi lucru. Nici nu termina (de sfâşiat) cealaltă parte a feţei bărbatului, că prima parte revenea la forma ei iniţială, apoi, bărbatul se întorcea şi făcea acelaşi lucru din nou. I-am întrebat pe cei doi companioni ai mei: „Subhan Allah! Cine sunt aceste două persoane?” Ei mi-au spus: „Mergi mai departe!”

         Aşadar, am mers mai departe şi am ajuns în dreptul a ceva ce semăna cu un tanur (un tip de cuptor, lipit cu clei, folosit adesea pentru coptul pâinii). - (relatatorul a spus:) Cred că Profetul ﷺ  a spus că din acel cuptor venea mult zgomot şi se auzeau voci. Profetul ﷺ a spus apoi: - Ne-am uitat în interiorul acestuia şi am văzut bărbaţi şi femei dezbrăcate. O văpaie de foc îi atingea de dedesubt, iar în momentul în care îi atingea, ei plângeau cu putere. I-am întrebat (pe cei doi companioni): „Cine sunt aceştia?” Ei mi-au spus: „Mergi mai departe!”

       Aşadar, am mers mai departe, până ce am ajuns în dreptul unui râu - (relatatorul a spus:) Cred că a spus că era roşu, asemeni sângelui. - În râu, se afla un bărbat care înota, iar pe un banc se afla un alt bărat, care strânsese multe pietre. Înotătorul deschidea gura, iar bărbatul de pe banc îi arunca pietre în interior, apoi înotătorul căra (piatra) şi înota. De fiecare dată când se întorcea, el îşi deschidea din nou gura, iar bărbatul de pe banc arunca din nou pietre în interiorul acestuia. I-am întrebat pe cei doi companioni ai mei: „Cine sunt aceste două persoane?” Ei mi-au spus: „Mergi mai departe, mergi mai departe!”

       Am mers mai departe şi am ajuns în dreptul unui bărbat care avea cea mai respingătoare înfăţişase pe care cineva şi-o poate imagina. Lângă el, se afla un foc, pe care el îl întreţinea cu surcele, după care alerga în jurul acestuia. I-am întrebat pe cei doi companioni ai mei: „Cine este acest bărbat?” Ei mi-au spus: „Mergi mai departe, mergi mai departe!” 

        Aşadar, am mers mai departe până când am ajuns la o grădină ce avea o vegetaţie bogată, în care se aflau felurite culori ale primăverii. În mijlocul grădinii se afla un bărbat foarte înalt, al cărui cap abia îl puteam vedea din cauza înălţimii sale măreţe. În jurul lui se aflau copii, un număr măreţ pe care nu îl mai văzusem vreodată. I-am întrebat pe cei doi companioni ai mei: „Cine este acest bărbat şi cine sunt aceşti copii” Ei mi-au spus: „Mergi mai departe, mergi mai departe!” 

          Aşadar, am mers mai departe până când am ajuns la o grădină uriaşă, mai mare şi mai bună decât am văzut vreodată. Cei doi companioni mi-au spus: „Intră!” Aşadar, am intrat în ea şi am mers până când am ajuns la un oraş făcut din cărămizi din aur şi argint. Am mers la poarta acestuia şi am cerut să fie deschisă. Aceasta s-a deschis şi am intrat în oraş, unde am găsit bărbaţi care aveau o parte a trupurilor mult mai frumoasă decât cea mai frumoasă persoană pe care aţi văzut-o vreodată, iar cealaltă parte era mult mai urâtă decât cea mai urâtă persoană pe care aţi văzut-o vreodată. Cei doi companioni ai mei le-au poruncit acestor bărbaţi să se arunce în râu. Era un râu care curgea prin interiorul oraşului, iar apa lui era de un alb pur. Bărbaţii se aruncau ei înşişi în râu, iar ei ieşeau din acesta fără a mai avea acea parte urâtă, care dispăruse, iar ei aveau cea mai frumoasă înfăţişare. (Cei doi companioni ai mei) mi-au spus: „Aceasta este Grădina ‘Adn-ului (Edenului), iar acesta este locul tău.” Am privit în sus şi am observat un palat asemeni unui nor alb. Ei mi-au spus: „Acesta este locul tău.” Le-am spus:  „Fie ca Allah să vă binecuvânteze pe amândoi, lăsaţi-mă să intru!”Ei mi-au spus: „Acum nu vei intra, însă trebuie să intri în ea (într-o zi).” Le-am spus (însoţitorilor mei): „Am văzut mult lucruri surprinzătoare în această noapte. Ce înseamnă toate aceste lucruri pe care le-am văzut?” Ei mi-au răspuns: „Îţi vom spune. Primul bărbat pe care l-ai văzut, cel al cărui cap era zdrobit de o piatră, este un bărbat care a studiat Coranul, apoi nici nu l-a recitat şi nici nu a acţionat în conformitate cu acesta, iar el mergea la somn fără a efectua rugăciunile obligatorii. Cel de al doilea bărbat, cel ale cărui gură, nas şi urechi erau sfâşiate din faţă în spate, este un bărbat care ieşea din casa lui dimineaţa şi spunea nişte minciuni atât de grave, care se răspândeau peste tot în lume. Bărbaţii şi femeile dezbrăcate pe care le-ai văzut în acea structură ce semăna cu un cuptor sunt bărbaţii şi femeile adultere. Bărbatul pe care l-ai văzut înotând în râu, cel în care erau aruncate pietre ce îi intrau în gură, este cel care a consumat riba' (dobânda din camătă). Bărbatul cel urât pe care l-ai văzut aprinzând un foc şi alergând în jurul lui era Maalik, paznicul Iadului. Bărbatul înalt pe care l-ai văzut în grădină era Ibraahiim, iar copiii din jurul său erau copiii care au murit (de mici) aflându-se în starea de fitrah (starea naturală a oamenilor, adică Islam).”
         Unii dintre musulmani au întrebat: „O, Mesager al lui Allah, ce se întâmplă cu copiii mushrikin-ilor?” El ﷺ le-a răspuns: „Şi copiii mushrikin-ilor de asemenea.”
             Cât despre bărbaţii care erau pe jumătate frumoşi şi pe jumătate urâţi, aceştia erau acei oameni care au amestecat faptele bune cu alte fapte rele, dar pe care Allah i-a iertat.»”

[Sahih Muslim, nr. 6525]

SURSA: ISLAM QA