miercuri, 30 iulie 2014

CORANUL - DULCEAŢA DIN INIMILE NOASTRE




       În perioada în care islamul se răspândise până în Spania, Coranul era cunoscut literă cu literă de o mulţime de persoane, femei şi bărbaţi deopotrivă. 
    Este o poveste frumoasă care spune că unul dintre conducătorii musulmani din Spania a dorit să îşi căsătorească fiul, dorindu-şi pentru acesta o soţie cu puternice cunoştinţe religioase. De aceea, a cerut ca în casele în care se afla o tânără care cunoștea Coranul pe de rost să se aprindă o lumânare la fereastră. Deoarece erau prea multe ferestre luminate, conducătorul le-a cerut să aprindă lumânări la ferestre cei ale căror fete ştiau Coranul pe de rost şi cel puţin o carte de Fiqh (Jurisprudenţă islamică) şi iarăşi o mulţime de ferestre au fost luminate... Subhan Allah, ce cunoştinţe aveau în acele perioade... Unde ne aflăm noi astăzi în comparaţie cu musulmanii acelor timpuri?!
      In shaa Allah să putem cunoaşte măcar jumătate din ceea ce ştiau ei şi să avem mereu Coranul în inimile noastre. Să nu uităm că Noblilul Coran are puterea de a dezgheţa inimile îngheţate şi le repară pe cele cre sunt rănite. Să nu uităm cuvintele Profetului Mohammed
(ﷺ), care a spus:
      „Cu adevărat, acela înlăuntrul căruia nu se află nimic din Coran este asemenea unei case părăsite, ruinate.” [At-Tirmidhi]

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Un produs Blogger.
 
;